Actualizat: septembrie 2026
Gardul dintre două curți pare o chestiune de bun-simț între vecini, până în ziua în care unul vrea să-l refacă și celălalt refuză să plătească. Sau până la vânzarea casei, când măsurătorile arată că gardul nu stă pe hotar. Codul civil răspunde clar la întrebările care apar de fiecare dată: al cui este gardul, cine plătește construcția și reparațiile, cât de înalt poate fi și ce faci dacă vecinul l-a ridicat pe terenul tău. Iar din 25 august 2026, noul Cod al urbanismului schimbă și formalitățile de la primărie.
Al cui este gardul
Regula de pornire este articolul 660 din Codul civil: zidul, șanțul sau orice altă despărțitură dintre două terenuri se prezumă a fi proprietatea comună a vecinilor. Intră aici orice fel de gard, indiferent de material, inclusiv gardul viu. Prezumția cade în trei situații: actul de proprietate spune altceva, există un semn de necomunitate sau unul dintre vecini a devenit proprietar exclusiv prin uzucapiune.
Semnele de necomunitate sunt descrise la articolul 661. La un zid, dacă partea de sus e dreaptă și verticală spre o curte și înclinată spre cealaltă, zidul este al proprietarului spre care e înclinată coama. La un șanț, proprietar este cel pe al cărui teren a fost aruncat pământul. Contează și orice alt semn care arată că despărțitura a fost construită doar de unul dintre vecini.
Prezumția funcționează numai pentru despărțitura aflată chiar pe linia de hotar. Dacă vecinul și-a ridicat gardul în interiorul terenului lui, lăsând o fâșie între gard și hotar, gardul este al lui, nu al amândurora.
Cine plătește construcția gardului
Articolul 662 îi dă oricărui vecin dreptul să-l oblige pe celălalt să contribuie la construirea unei despărțituri comune. Simplul refuz nu stinge obligația: dacă nu vă înțelegeți, cel interesat se poate adresa instanței, iar hotărârea se poate executa silit.
Legea lasă totuși o ieșire. Vecinul care nu vrea să plătească poate renunța la dreptul de a deveni coproprietar al gardului. În acest caz nu mai contribuie, dar gardul devine în întregime al celui care l-a ridicat, cu toate costurile de întreținere care vin la pachet.
Dacă se răzgândește mai târziu, articolul 666 îi permite să devină coproprietar plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor și a manoperei și, după caz, jumătate din valoarea terenului pe care stă gardul.
Cât de înalt poate fi gardul
Dacă nu există o prevedere legală, o regulă de urbanism sau un obicei al locului, înălțimea gardului comun o stabilesc vecinii, dar fără să depășească 2 metri, cu tot cu coama. Înainte de lucrare, verifică regulamentul local de urbanism al Piteștiului sau al comunei în care se află terenul, pentru că acolo pot exista reguli proprii pentru împrejmuiri.
Cine plătește reparațiile
Potrivit articolului 663, coproprietarii suportă cheltuielile de întreținere și reparare proporțional cu dreptul fiecăruia. Cum cotele se prezumă egale, în practică înseamnă jumătate-jumătate.
Și aici există varianta renunțării: un coproprietar poate să nu mai participe la cheltuieli dacă renunță la dreptul său asupra gardului, cu respectarea regulilor de carte funciară. Renunțarea nu este posibilă dacă are o construcție sprijinită de zidul comun sau dacă trage alt folos din el. Cine are magazia sau bucătăria de vară lipită de zidul comun nu scapă de cheltuieli renunțând la gard.
Ce faci dacă gardul a trecut pe terenul tău
Primul lucru de știut: gardul nu dovedește hotarul, oricât de vechi ar fi. Hotarul se stabilește după acte și măsurători.
Articolul 560 îi obligă pe vecini să contribuie la grănițuire, adică la reconstituirea hotarului și la fixarea semnelor, cu cheltuielile împărțite în mod egal. Dacă vecinul nu colaborează, acțiunea în grănițuire se poate introduce oricând, pentru că este imprescriptibilă. Instanța poate dispune o expertiză topografică și cadastrală, care arată pe unde trece, de fapt, linia dintre terenuri.
Dacă problema nu e doar traseul hotarului, ci faptul că vecinul ocupă o fâșie din terenul tău, calea este acțiunea în revendicare, prin care recuperezi suprafața ocupată fără drept. Cele două pot fi cerute și împreună.
În funcție de concluziile expertizei, gardul poate fi mutat pe linia corectă. Cel care a construit peste hotar poate fi obligat să suporte cheltuielile de judecată, costul expertizei și pe cele ale mutării gardului. Aceleași principii se aplică unei anexe sau oricărei alte construcții care intră, fie și parțial, pe terenul vecin.
Ce s-a schimbat din 25 august 2026
De la 25 august 2026 se aplică Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, care a înlocuit Legea nr. 50/1991. Pentru garduri contează trei situații.
Reparațiile la gard, fără schimbarea formei și a materialelor, nu cer nici autorizație, nici notificare.
Înlocuirea unui gard existent cu unul nou se face pe bază de notificare la primărie, însoțită de un proiect tehnic simplificat, depusă înainte de începerea lucrărilor. Primăria are 15 zile lucrătoare să răspundă, iar lucrările pot începe abia la 15 zile calendaristice după împlinirea acestui termen, dacă nu ți s-au cerut completări sau autorizație.
Pentru un gard ridicat acolo unde nu a existat împrejmuire, întreabă la urbanism, înainte de orice, ce procedură ți se aplică. Regula generală a Codului rămâne autorizația de construire, iar notificarea acoperă doar lucrările enumerate expres. În zonele construite protejate, regulile sunt mai stricte.
Sancțiunile au crescut: lucrările făcute fără notificare sau altfel decât în proiectul notificat se amendează cu 5.000–50.000 lei, iar cele fără autorizație, cu 50.000–1.000.000 lei. Codul urbanismului nu înlocuiește Codul civil: regulile despre gardul comun, contribuția vecinilor și înălțimea maximă rămân valabile.
De ce contează gardul când vinzi sau cumperi
La vânzare, transmiți terenul descris în cartea funciară, nu suprafața din interiorul gardului. Dacă gardul nu se suprapune cu planul cadastral, apar două situații neplăcute: cumpărătorul vede o curte mai mare decât cea pe care o primește prin act sau afli că o parte din terenul tău e de cealaltă parte a gardului. Oricare dintre ele poate duce la renegocierea prețului sau la retragerea cumpărătorului.
Verificarea se face înainte de a pune casa la vânzare: extrasul de carte funciară, planul de amplasament și delimitare și, dacă ai dubii, o măsurătoare făcută de un topograf autorizat. O neconcordanță lămurită din timp costă mult mai puțin decât o tranzacție pierdută.
Dacă cumperi, întreabă explicit al cui e gardul, dacă a existat vreun conflict cu vecinii și verifică în extrasul de carte funciară dacă sunt notate litigii pe imobil.
Întrebări frecvente
Pot să-mi ridic singur gardul, pe terenul meu? Da. Articolul 561 din Codul civil îi dă oricărui proprietar dreptul să își îngrădească terenul, pe cheltuiala lui. Dacă îl pui integral pe terenul tău, gardul este al tău. Nici acest gard nu stabilește însă hotarul, iar formalitățile de la primărie se aplică la fel.
Vecinul poate refuza să plătească jumătate din gard? Nu poate refuza obligația în sine, dar poate renunța la dreptul de a fi coproprietar. Dacă renunță, nu plătește, iar gardul rămâne integral al tău.
Un gard vechi de 30 de ani arată unde e hotarul? Nu, prin el însuși. Un gard vechi e un indiciu, nu o dovadă. Hotarul se stabilește după acte și măsurători.
Cine plătește expertiza la grănițuire? Cheltuielile grănițuirii se împart în mod egal între vecini, chiar dacă doar unul a pornit demersul. Dacă se dovedește că unul dintre ei a ocupat terenul celuilalt, poate fi obligat la cheltuielile de judecată și la costurile mutării gardului.
Trebuie să anunț primăria dacă doar repar gardul? Nu, atât timp cât nu îi schimbi forma și materialele.
Concluzie
Gardul de pe hotar este, în principiu, al amândurora, se construiește și se întreține cu bani de la amândoi și nu poate depăși 2 metri dacă nu există alte reguli. Gardul nu mută hotarul, iar dacă a fost pus pe terenul tău, legea îți dă grănițuirea și revendicarea. Din 25 august 2026, înlocuirea gardului cere notificare la primărie. Pune totul pe hârtie înainte de lucrare, nu după primul conflict.
Dacă vrei să vinzi o casă sau un teren în Pitești ori în comunele din Argeș și nu ești sigur că gardurile se potrivesc cu actele, echipa AZURA Imobiliare Pitești verifică dosarul înainte de listare, ca surpriza să nu apară la vizionare sau la notar. Sună la 0784 719 384, scrie-ne la office@azuraimobiliare.ro sau treci pe la birou în Bd. Republicii nr. 79, et. 1, ap. 8, Pitești.
Surse:
Codul civil, art. 560, 561, 563 și 660–666 - legislatie.just.ro
Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026 - legislatie.just.ro
